Gustavo di Mauro Vagenin venea de la București cand a concedat acest interviu pentru O Craiovano, luni, 6 noiembrie, trei zile după ce a marcat cele două goluri pentru CS Universitatea Craiova în remiză cu Astra Giurgiu în deplasare, scor 2-2. Așa a devenit și golgheterul echipei în Liga I, cu 8 reușite în 17 meciuri.
Brazilianul a petrecut weekend-ul la capitală, și acolo s-a întalnit cu Rivaldinho, Érico da Silva și Pedro Mingote. A putut să și facă cunoștință și cu unul dintre idolii săi: Rivaldo. În miezul unui semnal de internet nu foarte bun, problemele sin Skype și drumul de la noapte București-Craiova, Gustavo a vorbit bine și mult cu O Craiovano, intr-o conversație placută și fară formalitate.
„Micuțul” la copii și juniori
Brazilianul din orașul Săo Paulo și-a început cariera profesionistă la Pão de Açúcar (azi sub denumirea Grêmio Osasco Audax), dar a jucat în multe cluburi în cadrul junioratului: Pinheiros, Corinthians, Portuguesa său São Paulo. „Pão de Açúcar a deschis porțile pentru mine. Pentru că eram un copil micuț, slabuț, și am fost dat afară de la São Paulo. În acele vremuri Săo Paulo vedea mai mult greutatea copiilor, să câștige turnee de juniori”, își amintește Gustavo.
Gustavo e un fan pasionat al echipei Corinthians, una dintre cele mai titrate din Brazilia. E în vârful clasamentului al campionatului brazilian în acest moment, foarte aproape de al șaptelea trofeu in această competiție. Corinthians are in palmares și 2 titluri mondiale, 1 trofeu de Cupa Libertadores și 3 Cupe Braziliene.
São Paulo e una dintre cele mai mare rivale al echipei de suflet lui Gustavo, și el nu se uită din când a cucerit un titlu U-17, cu o calificare împotriva lor în ultimele faze. „Am văzut jucători mai mari în forță la São Paulo, iar noi am reușit calificarea. A fost o victorie mare. Ei, de la São Paulo, eliminați de către o echipă cu un ‘micuț’ ca mine… Un micuț ieșind învingator…”
Acel titlu la Campeonato Paulista U-17 a fost remarcabil și din căuză fotbaliștii celebri care au jucat cu Gustavo. Atacantul de la Pão de Açúcar chiar a marcat un gol la Santos, cu Neymar pe teren. “Neymar era deja așa cum e… Nici nu se alerga foarte mult. Cred că el deja știa călitățile lui, știi? Nu știu dacă era motivat să se alerge, să lupte. În acele vremuri erau și alte fotbaliști foarte buni, Casemiro și Lucas [Moura] la São Paulo, spre exemplu”.
Fotbal profesionist și cariera in Itália
Gustavo a debutat in divizia a două al Campionatului Paulista, cu 18 ani, in 2010, și a refuzat prelungirea de 5 ani de contract propusă de către clubul. „Nu era intenția să fiu toată viață acolo la Pão de Açúcar. Am avut oferte din Brazilia, de la Cruzeiro, și alte… Dar vream să merg în Europa, să învăț alte limbi, alte culture”.
Cu pasaportul lui italian, a mers în Italia, chiar la 18 ani, să joace la Salernitana, club lui Claudio Lotito (președinte la Lazio), care vrea o revenire în liga a două și era la acel moment în liga a cincea dupa ce a intrat în faliment. Gustavo a ajutat clubul în cele două promovări până în ligă a treia italiană, și a câștigat respectul și iubirea fanilor. Dupa ce a jucat la Novara și Lecce, a jucat la Messina, în sezonul 2015-16.
Gustavo nu vorbea italiană în primul anul petrecut în Italia, dar a învațat limba locală și chiar a studiat comunicare la Università degli studi di Salerno. Și mai mult, a fost convocat la națională universitară italiană. „Am fost chemat, dar din păcate n-am jucat, pentru că trebuia să fiu acolo acum 5 ani, adică, din 2006, său bunicul trebuia să fie italian. Nu era cazul, străbunicul meu da, era italian. După șase luni de pregătire, cu antrenament, m-au spus că nu puteam juca, mai era doar o săptămână până la meciul de debut. Dar așa a fost, experiența a fost foarte tare, m-am îmbracat în tricoul Italiei… A fost super”, a explicat brazilianul.
Dar, cu schimbări de echipă, de oraș și o responsabilitate cât mai mare în fotbal, viață academică a pierdut spațiu de la viață sportivă. Când logistica a început să pune piedici in drumul ale studiilor, era timp pentru să se concentra numai la fotbal.
Craiova
După mai multe accidentări în timpul în care a evoluat la Messina, în sfârșitului anul 2015, Gustavo s-a concentrat la revenirea, și nici nu a vizitat familia în Brazilia la Crăciun, ceva care era deja tradițional pentru el. Rezultatul a fost unul singur: a jucat foarte bine din ianuarie până-n mai 2016, cu opt goluri marcate. Așa au venit oferte din mai multe țări. Dar cea mai atractivă ofertă pentru brazilianul a fost cea de la… CS Universitatea Craiova.
La 26 de ani, cu contract până în 2019 și in cel de al doilea sezon la CS Universitatea Craiova, Gustavo a jucat în toate cele 20 de meciuri și a marcar opt goluri, toate în ligă întăi. In acest sezon, este și golgheter al echipei, impreună cu decarul Alexandru Băluță. Dar în Liga I, este golgheter singur al echipei, cu două goluri în spate lui Harlem Eddy Gnoheré, de la Steaua FCSB. Din când a sosit la Craiova, Gustavo are 51 prezențe, cu 13 goluri. Mai mult, Gustavo a fost la echipa ideală din tur a ligii întăi. Este și singurul strain în această echipa, alături de argentianul Juan Culio, de la CFR Cluj. Cu determinarea și goluri săle, și cu limbă română pe care o incearcă să învețe (așa sunt și eu), Gustavo deja a devenit un adevărat prazilian.
În acest interviu, „prazilianul” Gustavo a vorbit despre adaptarea în Craiova, actualul sezon, și despre viitorul.
O Craiovano – Cum ai ajuns să joace la CS Universitatea Craiova, și de ce ai acceptat să mergi in România?
Gustavo – Am primit foarte multe oferte, de la Heart of Midlothian, ofere din Moldova…
O Craiovano – Era vorbă de Sheriff Tirașpol?
Gustavo – Da, era vorbă de ei. Chiar din El Salvador am primit oferte. Dar am văzut că Craiova avea un proiect, o structură intreagă fiind prezentată pentru mine. Așa a fost mai mult interesant, și din cauza vizibilității. Până la urmă am decis să vin la Craiova… Și îmi place foarte mult orașul. E foarte frumoasă, sunt multe restaurante tari…
O Craiovano – Da, e super, nu? Îmi place foarte mult.
Gustavo – Ai venit aici cândva?
O Craiovano – Da, da, am produs lucrarea de licență acolo. E foarte tare. Am făcut un documentar, că am absolvit la jurnalism. Era un documentar despre Universitatea Craiova.
Gustavo – A, da, m-ai spus! Ce tare!
O Craiovano – Știai ceva despre țara său despre clubul?
Gustavo – Am căutat… Vezi istoria, palmaresul… Orașul… Ceva care a fost foarte bun pentru mine e că era un brazilian la echipa, Madson. Și am cerut la directorul, să fi lăsat să vorbesc cu el înainte de tot. I-am întrebat pe Madson cum era, dacă plateau la zi, cum era structura… Și Madson m-a povestit doar lucruri bune despre Craiova, am crezut și gată. Impresarul meu m-a spus că România e o vitrină, o șansă de creștere in cariera mea… Și cu siguranță așa a fost, pentru că eram in Serie C italiană, acolo e foarte greu să dăi un upgrade, știi? Un fotbalist de Serie C, să semneze cu o echipă din Serie B e ceva foarte rar, ce se întamplă e că cei din Serie B fac schimbari între ei. Adică, această schimbare in România a fost foarte importantă pentru mine.
O Craiovano – Cum a vazut familia ta aceasta schimbare spre Craiova?
Gustavo – Mamă mea și toată familia vreau că să merg mereu unde va fi mai bine pentru cariera mea. A fost o luptă tuturor, toți m-au dat mult suport. Am chiar plecat dintr-o școală privată să studiez la o școală publică, pentru că aveam nevoie să merg la antrenamente la dimineață și după-amiază, să studiez pe timp de noapte, la o școală publică. Și în Serie C, aș fi prost obișnuit. Toate cele mai bune echipe din Serie C mă doreau: Catania, Modena… Adică să cresc in carieră eram nevoie de o mutare în România, să fi mai mult in evidență… Și după aia, o să incerc ceva chiar mai mare, dar astă se va intampla cu timp, ușor ușor.
O Craiovano – Ești cu fratele tău la Craiova?
Gustavo – În Craiova locuiesc singur. Fratele meu e la Sofia. E o distanță foarte mică, și a fost o coincidență: Eram la Sicilia. El era la Lisabonă. Iar el a primit o ofertă de muncă in Bulgaria, și eu am primit în Craiova. E foarte tare, pentru că suntem unul lângă altul.
O Craiovano – Ai ajuns după un sezon tumultuos, 2015-16, am fost la Craiova și am putut să vad mai bine. Acolo ai găsit și un antrenor nou la echipa, Mulțescu. Ai trebuit să faci locul în lot. Cum a fost acest început cu adaptarea?
Gustavo – Am ajuns cu o săptămână înaintea meciului de debut. Deci n-am fost la cântonament, am rătat pregătirea pentru noul sezon în Austria. Și pentru un fotbalist să face cunoștință cu colegii, cu ritmul de joc, trebuie ceva timp. Și echipa mergea bine la începutul sezonul, e mai greu pentru cineva din afară să bifeze o șansă. Cifrele mele erau bune, eram cel mai bun jucător la relația goluri marcate/minute jucate. Am ajuns la concluziă că cu mai multe meciuri, o să marchez chiar mai multe goluri. Și astă se întamplă acum, mă bucur.
O Craiovano – În 2017-18, a plecat Mulțescu, a venit Mangia, antrenor italian. Cum este această experiență pentru echipa?
Gustavo – Astă a fost cel mai mare upgrade in acest sezon. Italianul a ajuns și a ajuns cu o organizare foarte bună pe teren și chiar afara terenului. Pe bune. Lucrurile din interior… învățarea limbei română pentru jucătorii, limbă engleza, și așa mai departe. Am primit o șansă, și am profitat-o. Dar nu pot mă relaxa, pentru că sunt mulți jucători buni aici.
O Craiovano – În sezonul 2016-17,echipa a slăbut un pic, a pierdut formă. A asigurat locul de play-off doar la ultima etapa, cu Gaz Metan, 1-0, gol marcat de Bancu. Are relație cu faptul că a fost exclus din lot cvartetul Nuno-Madson-Acka-Kay? Mulțescu e de vină?
Gustavo – A fost o cădere, noi jucători am fost de vină, dar… Nu știu, au plecat patru jucători foarte importanți pentru echipa… Dacă faci asta, o excludere de patru jucători, echipa se dezestabilizează… Dar… Toată lumea e de vină, cred.
O Craiovano – Până la urmă a fost un sezon de debut pozitiv?
Gustavo – A fost o experiență foarte tare… Mă simt mai mult matur acum decât atunci. Pentru că erau niște emoți la început, felul „ooo, o să joc aici la Arena Națională cu Steaua…” Era totul foarte nou. Acum sunt mai mult dezvoltat in acest sens.
O Craiovano – În acest nou sezon, ai „pierdut” numărul 10 care a fost dat lui Băluță, un favorit absolut cu fani. Ai râmas cu numărul 7. Cum a fost astă?
Gustavo – Președintele [Marcel Popescu] doar a venit la mine și m-a întrebat dacă era OK să-l dău numărul 10 lui Băluță, în cantonamentul din Austria. Am zis ”făra nicio problemă, domnule președinte, chiar nu e nicio problemăa, o să fac mai multe goluri cu numărul 7 decât am făcut-o cu numărul 10”. Și asta a fost, deja am marcat mai multe goluri. Dar am primit aceasta cerere cu spotivitate, nu a fost o problemă.
O Craiovano – Salarii sunt buni în fotbalul românesc? Ai primit bani la zi? Pentru că e ceva recurent acolo în România…
Gustavo – Niște cluburi platesc mai bine, niște cluburi platesc mai rău… Cei cu mai mulți băni băgați sunt Steaua și [CFR] Cluj… Dar niciodată n-am avut o problemă cu salarii aici, ei platesc întotdeauna la zi, sunt foarte buni in aceasta privință.
O Craiovano – N-avem cum să vorbim despre acest sezon fără să vorbim despre acele două meciuri împotriva celor de la AC Milan. Cum a fost pentru tine aceasta revenire in Italia, și mai mult, acest meci pe San Siro? Vedeați o ipoteză de calificare? Dacă Mitriță ar fi marcat cele două goluri, tur și retur, era altfel?
Gustavo – Bine, pentru mine a fost o emoție… Absurdă, unica. Odată că am aflam adversarul, evident că am gândit „eee… Ce drac… O să fie extrem de greu, aproape imposibil, nu știu ce…” Dar am avut și determinare, noi ne-am gândit doar la acest meci, o săptămână întreagă așa. „Vom juca cu AC Milan, vom juca cu AC Milan”. Și am mers foarte concentrat în acele meciuri. Toți au jucar foarte bine. Chiar la Severin, am avut o șansă uriașă cu Mitriță, cu tot… Și dupa acel meci noi am văzut că nu era chiar așa greu cum ne-am gândit inițial, știi? Nu era așa imposibil. A fost 0-1, din lovitură liberă… Și am mers la Milano cu acest gând, că se poate. Dar ei au marcat două goluri, tot în faze fixe… Dar senzația este una foarte buna, 70 mii de oameni… E chiar de speriat, dar eu, când după ce am ăntrat pe teren, nu stau la gând cu asta, nu aud nimic. Odată că ești atât de concentrat, nici nu simți presiunea.
O Craiovano – Îmi cer scuze dacă această întrebare nu e potrivită, dar… După primul gol marcat de tine în acest sezon, ai sârbatorit diferit: te-ai îngenuncheat, cu degetele ridicate sus, ai spus „tata”, și ai facut o sălutare. Care e povește cu asta, cu tatăl tău…
Gustavo – Da, bine… Mi-am pierdut tatăl recent, 20 mai. Debutul în acest sezon a fost în 14 iulie, adică, o lună, puțin mai mult.. Deci… Chiar… E, nu trece această durere… Această durere e foarte grea. Și eram sigur că acest primul gol ar fi fost pentru el, am facut o sălutare de comandant, pentru că el era pilot de avion. Așa am făcut… Și… Nu doar acel gol, dar toate goluri sunt pentru el.
O Craiovano – Ai ajuns aici cu opt goluri în acest sezon. E chiar un record personal, nu?
Gustavo – Da, am egalat un record personal, opt goluri. Am marcat șapte în două stagiuni la Salernitana… Și la Messina am marcat opt. Acum, am ajuns la opt goluri încă o dată. Dar sunt mai multe meciuri de jucat (râde), trebuie să marchez mult mai mult acum!
O Craiovano – Am văzut că echipa este foarte unită, discursul e că nu se gândește la titlu. Dar sincer… Serios ca nu se gândește la titlu?
Gustavo – Ne gândim meci după meci. Dacă o să ne gandim foarte mult in față, o să fie multa iluzie. Chiar se întamplă un pic și în acest moment. Câștigam patru meciuri, deja suntem puțin relaxați, cumva ne gândim că va fi mai ușor ăn continuare, și așa nu jucam bine. Deci trebuie să fie obiectiv după obiectiv, și după tot o să vedem ce se va întampla pe viitor.
O Craiovano – Deși echipa face un campionat foarte bun în momentul de față, sunt și niște greșeli. Nu se pot uita înfrangeri cum au fost cele cu CFR Cluj și cu Steaua FCSB, sunt două echipe care sunt în luptă directă pentru vârful clasamentului. Nu se poarte pierde o astfel de meci dacă gândul e despre titlul. Ce s-a întamplat cu Steaua FCSB? De ce echipa a întrat atât de moale?
Gustavo – Jucaserăm meciul din cupă, nu zic că eram obosiți, dar erau trei meciuri într-o săptămână: campionat-cupa-campionat. Dar a lipsit, a lipsit concentrare, dar nu știu… Am avut foarte multe greșeli tehnice. Iar în meciul din tur, am mers cu o alta strategie, eram mai mult inchisi, așteptam contraatacul. În acest meci acum am avut o strategie de presiune, agresivitate… Poate că asta ne-a fost un pic rău cumva. Dar încă avem meciurile de play-off. O să batem pe ei acolo.
O Craiovano – Vezi probleme cu apărarea Craiovei în momentul de față? Pentru că în atac faci o treabă foarte bună cu Băluță, Burlacu, Mitriță, dar apărarea s-a oprit, primește goluri multe. Goluri multe marcate, goluri multe primite.
Gustavo – E vorbă de o echipă. Dacă marchez, e pentru că stopperul a ieșit bine cu mingea, fundașul lateral a continuat, și așa mai departe. Iar dacă atacantul nu face fază defensivă bine, e mai mult ușor pentru adversarul să ajunge în careu, să ajunge ăn condiție de a marca. E un set, nu cred că este că „apărarea nu merge”. E o echipă care trebuie să muncește mai mult, să face totul corect. Nu e despre un singur sector.
O Craiovano – Cum este relația ta cu fanii?
Gustavo – E foarte bună. Am pagina de pe Facebook, de pe Instagram… Sunt foarte mult prezent acolo, și primesc multe mesaje frumoase…
O Craiovano – Am impresia din când am fost acolo că nu au nicio fel de râbdare. Daca echipa câștigă, totul e foarte frumos, hai să luam titlul, și așa mai departe. Dacă pierzi un meci, e catastrofă, criză, afară cu toți…
Gustavo – A, da, dar eu sunt foarte obișnuit cu astă, nu mă afectează. Dar știi ce se întamplă? Nu am vazut foarte bine suporterii, fanii pe stadion, pentru că am jucat întotdeauna la Severin. Odată cu noul stadion, vom simti o altă atmosferă, meciuri adevarăți de acasă. Sunt deja 10 mii de abonamente, o să fie altfel.
O Craiovano – Nu știu dacă ai auzit ceva despre acest subiect, dar în prezent evoluează în Liga a IV-ă o altă echipă, cu denumirea…
Gustavo – Da, FC U Craiova.
O Craiovano – Exact. Traiești o atmosferă neobișnuită in oraș din cauza acestui conflict? Cineva deja a spus ca joci pentru „CSU”, „clonă”, așa ceva?
Gustavo – Da, da… E o rivalitate foarte mare între cele două echipe, pentru că… A fost ce a fost… Unul dintre ele a intrat cumva în faliment, altul a preluat palmaresul, și nu știu ce… Și sunt multe conflicte între fanii de pe Facebook… E o rivalitate puternică, da.
O Craiovano – Am făcut această întrebare pentru că deja m-au deranjat foarte mult cu chestie asta. A fost o situație în care am mers la un antrenament de la CS Universitatea pentru lucrarea de licență și suporterii de la FC Universitatea m-au jignit, m-au deranjat pe Facebook…
Gustavo – E… De câtevă ori sunt unii… Ei spun ca este „clonă”, nu știu ce, mă jignesc… Dar trebuie să-i dam block, nu…? Pentru că nu e normal să fim jigniți așa fară voie (râde). Dar astă e, pâna la urmă pierdem așa pe mulți fani, e păcat, dacă ei ar fi fost toți impreună, Craiova ar fi mai mult mare, ar fi avut mai multă putere in ce privește suporteri…
O Craiovano – Și despre debutul pe noul stadion?
Gustavo – A întârziat foarte mult. Am realizat un antrenament, și o să debutam acum, 10 noiembrie, vom avea un amical, cu un show, nu știu bine ce… Meciul e cu Slavia Praha. Și după acest meci vom juca cu Juventus București, 18 noiembrie, meci de campionat. Ei au vrut să fac debutul împotriva Stelei, dar nu a ieșit. Și bine că nu a ieșit, pentru că o înfrângere cu 2-5 chiar la inaugurarea ar fi fost ceva urât.
O Craiovano – Ești un fan al lui Corinthians în Brazilia, nu?
Gustavo – Țin cu Corinthians, da. Ieri m-am uitat la meciul în direct, de pe iPad-ul, contra lui Palmeiras… Am învins… Și cred ca o să câștigam campionatul. Din copilarie mergeam la stadion, cu Bruno [frate], cu unchiul… Deci, iubesc foarte mult aceasta echipă.
O Craiovano – Urmarești fotbalul românesc? Care fotbaliști sunt preferații tăi, din afară Craiovei?
Gustavo – Da, pentru că în timpul între etape ne uitam la niște meciuri, antrenorul ne arată video-uri să studiem… Cu asta facem cunoștință cu foarte mulți fotbaliști. Unul care m-a impresionat foarte mult a fost [Ciprian] Deac, [Dan] Nistor la fel.
O Craiovano – Sunt foarte mulți brazilieni evoluând în fotbalul românesc. Doi dintre ei erau la meci cu Astra, Marquinhos și Erico. Cum e această relație cu ceilalți brazilieni?
Gustavo – Sunt foarte bun prieten cu Madson. Și cu Rivaldinho pentru că m-a sunat înainte de soșirea lui la Dinamo. Băiătul lui Rivaldinho a nascut chiar ieri, astăzi am fost la o cafea cu el, și Rivaldo era acolo. Am facut cunoștință cu Rivaldo, m-am bucurat foarte mult… Este un idol, până la urmă. Eu îl cunosc pe Erico… Și Eric, am jucat împotriva lui… Eric are o istorie foarte frumoasă aici.
O Craiovano – Cine sunt cei mai buni prieteni ai tăi la Craiova?
Gustavo – Tiago [Ferreira] este colegul de cameră, vorbește portugheza, adică suntem întotdeaună împreună. Dar în sezonul trecut era și Pedro Mingote, era și el coleg de cameră. Dar sunt prieten cu toti români. Și sunt și bulgari, croați, elvețieni, italieni… Mă simt bine cu toți.
O Craiovano – Și ce vezi in viitorul pentru cariera ta?
Gustavo – Vreau să am o carieră cât mai frumoasă. Vreau să ma concentrez in acest campionat, astă o fac chiar acum, și cine știe, poate intr-un viitor un pic mai mult distant o să merg la un campionat mai bun, intr-o țară cu un fotbal chiar mai mult puternic.
O Craiovano – Și Brazilia? Ai gândul să joci aici?
Gustavo – În Brazilia…
O Craiovano – Dacă Corinthians face o ofertă azi…
Gustavo – E, la Corinthians aș juca chiar gratis. Dar știu că e foarte greu acolo… Nu știu. În Brazilia nu am recomandări foarte bune, unii vorbesc că in Série B cluburi nu platesc la zi, e mereu astfel de probleme. Și concurență acolo e foarte mare.
O Craiovano – Mulțumesc frumos, Gustavo! Mult succes și in continuare. O să te urmarim in cariera!
Gustavo – N-ai pentru ce, João! Mersi mult pentru aceste urări, a fost o mare plăcere că am facut cunoștință. Mult succes și in cariera tă și felicitări pentru ce faci!
O Craiovano 